Ilinca Nazarie

Posts Tagged ‘grijă’

Aminteşte-ţi să ai grijă şi de ea

In Picături de ceai on 25/08/2010 at 1:06 AM

Nu-ţi fă griji, se descurcă ea. Nu are nevoie să o ţii de mână. Nu trebuie să o întrebi dacă a ajuns acasă şi nici nu are nevoie de ceva. Nu ai de ce să îi întinzi mâna să o ajuţi să se ridice. Pe ea nu ai de ce să o întrebi dacă e bine. Niciodată nu îţi va cere nimic. O să se ridice singură. Nu ţi-a trecut prin cap nici măcar o singură dată că ai putea să o iei de mână pe trecerea de pietoni, sau că ai putea să o strangi în braţe când o vezi singură. Dar, de fapt ea nu e niciodată singură. Nu trebuie să îţi faci griji pentru ea, îşi face ea pentru tine, însă. Tot timpul va reuşi să se descurce fără să ceară ajutor, fără să strige că s-a săturat să fie singură. E ea. Pe ea nu ai de ce să o săruti pe frunte înainte să adoarmă şi nici să îi spui “Bună dimineaţa” când intri dimineaţa în bucătărie şi ea face cafeaua. Ei îi ajunge să te vadă dormind liniştit, strângându-ţi perna în braţe sau ghemuit cu genunchii la piept. Pe ea nu trebuie să o anunţi că ai ajuns acasă după o călătorie, sau că avionul ţi-a aterizat cu bine. Nu o să se supere, o să tremure cu telefonul în mână aşteptând semnul pe care ştie foarte bine că nu o să-l dai. Ea stie tot. Chiar dacă îi pasă de tine şi dacă i-a stat inima in loc, o să zâmbeasca uşurată când ai să vorbeşti cu ea peste patru zile, de parca nimic important nu s-ar fi întamplat. Nu o să facă altceva decât să zâmbească amar, dacă ai uitat să-i aduci mâna de nisip promisă. E ea. Aşa cum ai văzut-o întotdeauna. Ea si lumea din jurul ei. E acolo tot timpul, nu trebuie decât să faci un semn. Păcat că tu nu o vezi.

share save 171 16  Aminteşte ţi să ai grijă şi de ea

Mâine vin acasă

In Picături de ceai on 07/04/2010 at 8:16 PM

Îţi promit că mâine vin acasă. Să m-aştepţi. Am să-ţi spun unde am fost şi de unde vin. Şi-am  să-ţi spun, de data asta, când am să plec. Dar să ştii că am să vin, să-ţi mângâi tâmplele şi să-ţi dezmierd mâinile, să mă aşez iar în sufletul tău şi să-mi culc capul pe umărul tău. Să mă laşi, rogu-te, să dorm. Am obosit, ca un gând străin ce-a alergat fară noimă atâta timp. Să nu mă pierzi din ochi şi să nu mă laşi singură. Ţine-mă de mână, chiar şi când dorm. Dacă am să zâmbesc în somn, să ştii că-i pentru tine. M-am săturat de vise rele. Vreau să fie linişte. Să ştii că mâine vin acasă, ca să-ţi zâmbesc din prag, într-o dimineaţă. Şi dacă tot m-am odihnit am să-ţi fac curat în suflet şi să-ţi ordonez câteva rafturi din dulap. Îţi promit că mâine vin şi-ţi fac cafea. Mi-e dor să am grijă de cineva.

share save 171 16 Mâine vin acasă