Ilinca Nazarie

Învaţă să iubeşti anotimpurile

In Picături de ceai on 19/08/2009 at 12:25 AM

Lasă-mă să mă ascund iar sub pătura ta. Lasă-mă să mai dorm câteva minute,cu capul pe perna ta, mirosind parfumul de care am devenit dependentă. Lasă să fie dimineaţă, să mă dau uşor jos din pat şi să mă îmbrac în cămaşa purtată de tine seara trecută, să mă plimb încet prin casă, în picioarele goale, ca să nu te trezesc. Lasă să fie duminică, să miroasă a cafea abia râşnită, să treacă soarele prin perdeaua portocalie de la geamul din bucătărie. Lasă să miroasă a coji de portocale şi a vânt de primăvară intrat prin geamurile deschise. Lasă să fie cald în casă, să deschid radio-ul de unde o voce veselă îţi spune din nou “Bună dimineaţa!”. Lasă să fie pe masa din bucătărie un castron plin de căpşuni şi cireşe proaspete. Lasă să fie perne aruncate şi fugli de gâscă alunecând prin aer, căzând uşor pe podeaua veche din dormitor şi pe feţele noastre. Lasă să miroasă a tei şi lasă salcâmii să înflorească. Lasă-mi cutia de îngheţată cu linguriţa în ea pe birou. Lasă foi zvârlite şi cărţi trântite în spatele biroului.

Lasă iunie să intre în casă pe uşă. Lasă geamurile deschise noaptea, vreau să simt miros de Palma Maicii Domnului. Lasă o sticlă de vin alb sec în frigider; sigur o să îmi fie sete la noapte. Lasă să fie iulie cu miros de mare şi de dor. Lasă apa rece deschisă dimineaţa când ieşi din duş. Lasă-mi ţigara aprinsă în scurmieră şi cafeaua cu mult lapte pe măsuţa din hol. Lasă-mi sufletul curat ca o zi de sărbătoare. Lasă ploaia de vară să ne bată în geam. Lasă curcubeul să se caţere pe cer. Lasă august să vină august prin geamuri deschise în compartimente de tren. Lasă cerşaful afară, mâine o să ne aşezăm iar pe el. Lasă să aibă gust de pepene galben cu zahăr şi  rom. Lasă să fie noapte îngrozitor de caldă, când mă iei în braţe şi mă arunci în cada plină cu apă rece. Lasă să aibă gust de limonadă cu multă gheaţă. Lasă să fii lipicios pe mâini după ce ai mâncat pepene roşu fără cuţit. Lasă să fie haine aruncate în sufragerie, am să le strâng mâine. Lasă-mi geamul deschis noaptea, vreau să te pot asculta când cânţi la chitară. Aruncă nisipul strâns în sufletele noastre la uşă; în casă nu avem nevoie de el.

Lasă să fie uşa deschisă când vine septembrie. Lasă să aibă gust de strugure copt. Lasă frunzele uscate să intre în cerdac; ai să le cureţi mâine. Lasă geamul crăpat, la prânz încă e cald afară. Lasă eşarfa în hol, sigur o să-mi fie frig mâine dimineaţă. Lasă în curte, lângă prun, butoiul de must, trebuie să mai fermenteze o săptamână. Lasă-mi dimineaţa o felie de pară muşcată de tine lângă pat; parfumul ei o să mă trezească. Lasă borcanul cu dulceaţa de gutui pe raft în cămară. Lasă să intre în casă miros de vânt şi de furtună. Lasă ultimele raze de soare de octombrie să mi se plimbe pe faţă în timp ce dorm la prânz. Lasă vântul să se plimbe prin sufletele noastre, să ne aducă aminte ce înseamnă singurătatea. Lasă chitara lângă dulap, ai să vrei să cânţi mai târziu. Lasă-mi cana cu ceai pe pervaz, am să o beau în curând. Lasă-mi muzica deschisă în timp ce lucrez, nu vreau să aud furtuna. Lasă-mi bluza pe spătarul scaunului, mâine o să fie frig. Lasă noiembrie să vină cu ceaţă. Lasă la poartă tot ce e uscat în sufletul tău, toamna a adus prea multe  deja. Lasă sfârşitul de noiembrie să vină cu primul îngheţ şi cu primele frezii.

Lasă încă zece minute în cuptor merele cu scorţişoară. Lasă să vină decembrie cu ramuri de brad şi cu bulgări de zapadă. Lasă foile cu colinde pe măsuţă. Lasă-mi ramuri de brad sub pernă şi fire de scorţişoară în păr. Lasă să miroasă a cozonaci şi a vin fiert. Lasă-mi cadoul sub brad, am să-l deschid în prima zi de Crăciun. Lasă-mi şalul pe umeri; mi-e frig. Lasă să fie cald de la sobă şi să se audă cum pârăie lemnele. Lasă uşa puţin crăpată să aud colindătorii de pe stradă. Lasă lumânarea aprinsă pe masă, e Ajunul. Lasă-mă să-mi pun capul pe piepul tău, e Crăciunul. Lasă ianuarie să-ţi intre-n suflet o dată cu mine. Lasă-mi buzele tale să îmi spună “ La mulţi ani”. Lasă să fie cald şi bine în sufletele noastre, dacă în ale altora nu e. Lasă februarie să vină cu şi mai mulţi fulgi. Lasă geamurile îngheţate să facă stele. Lasă-mi bomboanele de ciocolată pe birou pentru că iar nu o să le găsesc. Lasă foile vechi să ardă în sobă, nu mai am nevoie de ele. Lasă martie să îmi aduca buchete de frezii albe. Lasă ghioceii în grădină, nu-i rupe să-i aduci în casă. Lasă ramura de măr în vază, miroase prea frumos. Lasă-ma să-mi ţin mana într-a ta când vine aprilie. Lasă-mă să deschid geamul larg, vreau să intre aer de viaţă nouă în casă. Lasă-mă să ies din casă să alerg, miroase a primavară. Lasă-mă să mă ascund iar sub pătura ta. Lasă-mă să mai dorm câteva minute,cu capul pe perna ta, mirosind parfumul de care am devenit dependentă. Lasă să fie dimineaţă, să mă dau uşor jos din pat şi să mă îmbrac în cămaşa purtată de tine seara trecută, să mă plimb încet prin casă, în picioarele goale, ca să nu te trezesc. Lasa-ma sa te iubesc.

share save 171 16 Învaţă să iubeşti anotimpurile

S-ar putea să te mai intereseze:

  1. Foarte frumos. Ţi-ai început foarte bine cariera de scriitoare.

  2. Un foarte bun inceput de cariera si posibil nou inceput de viata

  3. Trebuie sa publici si varianta cealalta! :>
    Poezia B-) Fain, fain. Bravo!

  4. promit! si o semnez doina moraru :) ) multumesc:D :”>

All comments are screened for appropriateness. Commenting is a privilege, not a right. Good comments will be cherished, bad comments will be deleted.